Parodontita este o boală infecțioasă de natură inflamatorie cu un impact semnificativ asupra sănătății publice care determină distrucția progresivă și ireversibilă a structurilor de susținere a dinților. Creșterea nivelului patogenilor parodontali în flora bacteriană orală determină apariția unei flore bacteriene disbiotice și declanșarea consecutivă a răspunsului inflamator, care determină distrucția țesuturilor parodontale. Patogenii parodontali cheie și inflamația gingivală susținută sunt esențiali pentru progresia bolii parodontale. Cu toate acestea, studii recente au relatat importanța microorganismelor neidentificate anterior, inclusiv o serie de virusuri, fungi și specii bacteriene care sunt implicate în parodontită. În flus, factori de risc precum fumatul, restaurările dentare directe (obturațiile) și lucrările protetice necorespunzătoare contribuie la progresia parodontitei. De asemenea, în literatura de specialitate au fost semnalate asocieri multiple între anumite afecțiuni sistemice ca diabetul, bolile cardiovasculare, nașterea prematura, bolile autoimune și parodontita.
Prevalența parodontitei a fost raportată utilizând abordări diferite și foarte heterogene. Rezultatele unui studiu din 2023 confirmă că parodontita continuă să fie o problemă de sănătate publică la nivel mondial, cu o prevalență a bolii de aproximativ 62% în rândul adulților dentați, după cum s-a observat din studiile efectuate între 2011 și 2020.
Înțelegerea modificărilor specifice în compoziția microbiomului este importantă deoarece natura stimulului microbian determină răspunsul protectiv sau patogenic al organismului. Studiile bazate pe cultivarea bacteriilor au raportat diferențe în compoziția comunităților bacteriene subgingivale asociate cu diferite statusuri parodontale (sănătate parodontală, gingivită și parodontită). Deși parodontita este asociată cu determinați genetici și de mediu care pot modifica răspunsul imunitar al gazdei, este necesară prezența unui stimul bacterian specific pentru declanșarea bolii. Gingivita, forma reversibilă a afecțiunilor parodontale, este un factor major și necesar pentru instalarea parodontitei. Studiile care au evaluat comunitățile microbiene subgingivale prezente în zonele sănătoase au evidențiat numeroase specii compatibile cu starea de sănătate gingivală și parodontală (Rothia, Actynomyces, Streptococcus, Corynebacterium) și câteva specii bacteriene anaerobe care pot declanța inflamație în cantitate crescută (Fusobacterium nucleatum, Veillonella parvula, Capnocytophaga spp). Dezvoltarea gingivitei este condiționată de modificarea compoziției comunității microbiene subgingivale, caracterizată de creșterea bacteriilor patogene. Placa bacteriană constituie astfel factorul etiologic al afecțiunilor gingivo-parodontale la care se asociază factorii locali și generali de risc. Pe măsură ce placa bacteriană se acumulează, bacteriile din compiziția sa devin din ce în ce mai patogene.
Astfel, igiena orală este un element deosebit de important pentru menținerea sănătății gingivale și parodontale, permițând colonizarea nițelor cavității orale cu bacterii care asigură menținerea echilibrului și homeostaziei locale.
